România ar putea obţine un beneficiu dublu după poziţia fără precedent adoptată la întâlnirea miniştrilor de Externe europeni, unde s-a opus acordării statutului de stat candidat pentru Serbia: condiţii mai bune pentru românii din Serbia şi progres în negocierile pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Motivul invocat de Bucureşti pentru blocarea Belgradului se referă la drepturile minorităţii române din Serbia, care nu beneficiază nici de şcoli în limba maternă şi nici de medii de informare în limba română. Potrivit estimărilor citate de diplomaţia română, numărul etnicilor vorbitori de limbă română din Serbia ar depăşi 200 de mii, deşi recensământul din 2002 a numărat doar în jur de 100 de mii. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a precizat că fără un acord semnat între Bucureşti şi Belgrad privind minoritatea română candidatura Serbiei va fi blocată pe mai departe de România, dar a adăugat că un protocol în acest sens este deja „agreat în proporţie de 95-96 la sută" şi probabil va fi semnat înainte de summitul liderilor UE care începe astăzi.

Oficiali din Ministerul Român de Externe resping ipoteza unui joc dublu prin care România acceptă candidatura Serbiei la Uniunea Europeană în schimbul primirii ţării în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Deciziile în cadrul UE se iau în unanimitate, astfel încât orice stat poate să-şi impună dreptul de veto, cum a făcut-o şi Olanda cu România şi Bulgaria în dosarul Schengen. Laszlo Borbely, ministrul Mediului, jubilează însă, constatând că această „tactică" a României se referă şi la Schengen. Borbely crede în reuşita acestui plan politic pornind de la premisa că „uneori e bine să mai arăţi şi pisica" pentru ca toată lumea să înţeleagă că „România e a şaptea ţară din UE".

Olanda declară că nu a primit nici un fel de propuneri de acest fel de la România, dar alţi diplomaţi de la Bruxelles sugerează