Summit-ul de la Bruxelles debutează cu veşti bune, date încă de dimineaţă de preşedintele UE Herman Van Rompuy. Dobânda pe împrumuturile internaţionale ale Italiei scade cu între 3 şi 4%, semn că sănătatea economică a ţării se ameliorează. Cazul Italiei nu este izolat, europenii încep să vadă capătul tunelului în această criză a datoriei care durează deja de trei ani.
Corespondentul RFI la BRuxelles, MIhaela Gherghişan
Reuniţi pentru două zile la Bruxelles, ei vor încerca să se pună de acord privind o nouă strategie de creştere a locurilor de muncă în Europa şi de creştere economică. Vineri dimineaţă 25 din 27 de state membre ale UE semnează la Bruxelles pactul fiscal menit să aducă mai multă disciplină bugetară măcar în zona euro.
Două şcoli de gândire
O scrisoare în acest sens i-a fost adresată înainte de acest summit de aceste 12 state, printre care şi Italia, preşedintelui UE Herman Van Rompuy.
Ceea ce se reproşează soluţiei franco-germane este că ea nu poate fi aplicată oricui şi mai ales nu economiilor fragile. Aceasta, cum bine vedem, se bazează pe capacitatea de revigorare a economiei germane, unică în lume ca vitalitate.
Chiar şi Franţa, cu toate că n-o recunoaşte, nu este capabilă să ţină pasul cu Germania. Unii analişti francezi spun că prin lunga amiciţie franco-germană bazată pe Tratatul de la Elysée semnat în anii 90, Franţa s-a păcălit în mod amarnic.
Grecia : o notă bună ?
O altă veste bună a serii este validarea reformelor greceşti de către miniştrii de finanţe ai zonei euro, reunite înaintea summit-ului. Ultimele veşti de la Atena arată că parlamentarii greci au adoptat tăieri de buget în domeniul sănătaţii cum o cereau creditorii săi.
În aceste condiţii, prima tranşă a ajutorului de 130 de miliarde de euro aprobat de UE săpăamâna trecută ar putea fi validată pent
