Principalele personaje politice care ar intra sub incidenţa legii fie s-au retras din viaţa politică, fie sunt interesate de funcţiile alese, pentru care lustraţia nu se aplică.

Adoptarea Legii lustraţiei la 22 de ani de la căderea comunismului are efectul pervers că aceia care intră sub incidenţa ei au fost de mult "lustraţi" în mod natural, ca efect al schimbului de generaţii în politică.

Poate de aceea, reacţiile PSD şi PNL au variat între amuzament şi indiferenţă, iar USL a anunţat că nu va contesta legea.

Situaţia a fost sintetizată de Adrian Năstase. "În felul acesta vom fi siguri că dl. Ion Iliescu, în următorii cinci ani, nu va fi desemnat secretar de stat", a comentat el ironic. Ion Iliescu a renunţat să mai candideze pentru Parlament încă din 2008.

În aceeaşi situaţie sunt şi Octav Cozmâncă, fost secretar general al Consiliului de Miniştri al RSR, sau Rodica Stănoiu, cu verdict de la CNSAS de colaborare cu Securitatea. Veteranii Mircea Ionescu- Quintus şi Constantin Bălăceanu-Stolnici, declaraţi colaboratori de CNSAS, joacă roluri strict onorifice în PNL.

Mona Muscă, unul dintre iniţiatorii legii, a fost lustrată în avans în 2006.

Dan Voiculescu, cu verdict CNSAS confirmat în Justiţie, poate fi senator în continuare. Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu, care au avut funcţii în PCR, s-au mulţumit de mult să fie doar parlamentari. Iar Monica Macovei (PDL) şi Norica Nicolai (PNL), foşti procurori înainte de '89, nu mai pot ajunge în Guvern dar pot candida pentru un nou mandat de europarlamentar.

De lustraţie ar mai putea fi afectat şi Silvian Ionescu - fost ofiţer de Securitate, în prezent şeful Gărzii de Mediu.

CE SPUN POLITICIENII DESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI

Viorel Hrebenciuc (PSD): "Eu nu am o problemă cu legea lustraţiei. S-a scris că eu sunt vizat de ea, dar nu e aşa. Eu nu a