În Franţa, Consiliul Constituţional a cenzurat o lege prin care este sancţionată negarea genocidului armean din 1915. Este o lege care se află la originea unei grave crize diplomatice între Paris şi Ankara şi care a fost instrumentalizată politic.

Matei Vişniec:

Multe pasiuni şi polemici, manifestaţii şi contra-manifestaţii au fost declanşate în jurul acesei legi „memoriale”, cum i se spune în Hexagon. Multă lume s-a întrebat în orice caz de ce Nicolas Sarkozy a iniţiat acest proiect de lege în plină perioadă electorală, iar răspunsul multora a fost foate clar: „ca să-şi asigure votul celor 600.000 de francezi de origine armeană”. Dacă legea ar fi trecut de Consiliul Constituţional, ea ar fi instituit penalizarea cu un an de închisoare şi cu o amendă de 45.000 de euro pentru orice persoană ce nega calificativul de genocid pentru masacrele comise de turci în anii primului război mondial în rândul unei populaţii armene obligată la deportare. Matei Vişniec: Legea franceză ce pedepseşte negarea genocidului armean, neconstituţională

Franţa recunoaşte, tot prin lege, două genociduri, cel comis de nazişti împotriva evreilor şi cel comis de turci împotriva armenilor, dar nu pedepseşte prin lege decât negarea Holocaustului. Consiliul Constituţional a respins legea de penalizare a genocidului armean bazându-se pe articolul al XI-lea al Declaraţiei Drepturilor Omului şi Cetăţeanului din 1798 care stipulează că „libertatea de exprimare a gândurilor şi a opiniilor este unul din drepturile cele mai preţioase ale omului”.

Si este adevărat că nu toţi istoricii califică drept genocid masacrul din 1915. Este cazul istoricului Matei Cazacu, profesor universitar şi cercetător la Centrul Naţional de Cercetări Stiinţifice din Franţa, specializat în istoria Turciei şi a Imperiului Otoman. Citeşte aici un interviu cu istoricul Matei Cazacu pe această temă