In urma cu peste un an, oamenii de stiinta au descrifrat genomul lui Otzi, Omul Gheturilor, cea mai veche mumie pastrata in gheata. Astfel s-a aflat si ce suferinte avea acesta.
Conform studiului realizat de o echipa internationala de oameni de stiinta, Otzi, gasit in 1991 in Alpi, langa granita dintre Italia si Austria, avea arterele rigidizate, suferind deja de arterioscleroza (din cauza depozitelor de calciu), carii si risc de boli cardiovasculare. Asta, cu toate ca era un individ activ, departe de a fi obez la cele 50 de kilograme ale sale - masura 1,60 metri.
Pentru ca nu avea factorii de risc din prezent pentru bolile cardiovasculare, se crede ca avea o predispozitie genetica la acest tip de afectiuni. Descoperirea este importanta deoarece aduce in lumina noi potentiale cauze ale bolilor cardiovasculare, care nu au legatura cu stilul de viata modern.
In plus, in corpul sau au fost descoperite urme ale bacteriei Borrelia, vinovata de aparitia bolii Lyme (transmisa de obicei de capuse), cea mai veche dovada a bolii.
In plus, el apartine unei populatii care a disparut de pe teritoriul Europei, dupa cum se mentioneaza intr-un raport publicat de jurnalul Nature. Era saten, avea grupa de sange 0 si intoleranta la lactoza.
Indivizii precum Otzi proveneau din Orientul Mijlociu si dispuneau de aceeasi mostenire genetica pe care o are populatia care traieste in zilele noastre in Corsica si in Sardinia.
In urma cu un an, doi artisti olandezi au reusit, cu ajutorul calculatorului si imaginilor 3D, sa "imbrace" mumia, oferind lumii intregi posibilitatea de a vedea chipul stramosilor. Atunci nu se stia ce culoare aveau ochii Omului Gheturilor, insa cercetarile recente au stabilit ca acestia erau caprui.
Ramasitele sale au fost scoase la suprafata intr-o stare neasteptat de buna in septembrie
