Întreruperea termenului de plată pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) de către Uniunea Europeană s-ar putea replica şi în agricultură, unde timp de 20 de ani nu s-a reuşit crearea unei strategii naţionale sectoriale. Subvenţiile agricole sunt mici, se dau cu întârziere şi de multe ori se subvenţionează auto-consumul din mediul rural, nu producţia.

În piaţă nu există lipsă de lichiditate bancară, ci lipsesc proiectele finanţabile, iar cadastrul imobiliar încă nu este gata – acestea sunt unele din concluziile „Romanian Agribusiness Conference”, eveniment organizat marţi, 28 februarie, de Medien Conferences. Ajunsă la a doua ediţie, reuniunea „Romanian Agribusiness Conference” va găzdui o nouă sesiune de dezbateri în luna septembrie.

„Cred că dacă România nu face ceva, poate merge pe drumul Greciei”, susţine Monika Puiu, director general NHR Agropartners, reprezentant New Holland în România. Agricultura trece printr-o perioadă foarte dificilă, în lipsa unei strategii agricole. „Nu ne putem explica de ce nu există interes pentru agricultură. Avem 1001 de probleme, totul decurge haotic, la voia întâmplării. În cei 20 de ani scurşi de la revoluţie, nu s-a reuşit să se întocmească o strategie agricolă”, spune, la rându-i, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR). Baciu deplânge atât birocraţia în acordarea subvenţiilor şi fondurilor europene, cât şi lipsa muncitorilor specializaţi din domeniu. Martin Schuldt, director general, Cargill Romania, spune însă că lipsa educţaiei personalului în agricultură a fost un punct comun şi în Germania de Est, care, după căderea Zidului Berlinului, nu ştia să-şi organizeze agricultura într-o manieră profesionistă. „România ar trebui să exporte în zonele de deficit agricol, cum ar fi Orientul Mijlociu sau Africa, însă are ne