Crucile din lemn pictat, adunate la un loc sau răsfirate pe marginea drumurilor gorjene, cărora le țin de urât icoane cu sfinții ortodoxiei, reprezintă elemente inedite pentru trecătorii veniți din alte zone ale țării. Sătenii spun că acestea sunt crucile de jurământ sau „casa sufletului“ și că se pun pe marginea drumului sau în copaci. Se spune că sufletul, după ce iese din trup, „se plimbă“ prin locurile cunoscute vreme de 40 de zile, după care se înalță la cer, iar în umblarea sa vine și se odihnește la crucea de lemn, de jurământ. De aceea, bătrânii spun că ea este „casa sufletului“. Crucile de jurământ se găsesc în comunele Aninoasa, Hurezani, Plopșoru, Licurici, Vladimir și nu numai. Și pentru că acest obicei este întâlnit doar în Gorj, oamenii de cultură au hotărât în urmă cu câțiva ani să înființeze un muzeu al crucilor.

Ideea i-a aparținut etnologului Pompiliu Ciolacu. Acesta a decis ca muzeul crucilor, unic în Europa, să fie organizat la Măceșu, un sat din apropierea orașului Târgu Cărbunești. Vizitatorii pot admira la Măceșu cruci de lemn, pictate naiv, cruci vechi din care nu se mai păstrează toate elementele sau pe care culorile abia se mai poate distinge, cruci de căpătâi, de jurământ şi nu numai. Crucile au înscrise pe ele nume ale unor persoane decedate cu mult timp în urmă. În muzeu există cruci de 20-40 de ani, dar şi unele mai vechi de 100 de ani, uitate de vreme şi oameni și salvate de cei de la muzeu.

Cimitirul din copaci

Ca să fie ferite de intemperii, meșterul care dă viață crucilor de jurământ le pune două scânduri, ca două aripi. Etnologii spun că scândurile din acoperișul crucii semnifică atât coborârea, cât și înălțarea sufletului, tradiție păstrată de poporul român. Unele cruci sunt vopsite în albastru, culoarea cerului, altele au sfinți viu colorați, pictați cu pricepere, dar și câteva versuri. Gorjenii cred c