Întreaga clasă politică, presa şi economiştii, filozofii şi eseiştii, scriitorii şi cetăţenii de rând se interesează din nou de Europa, tocmai pentru că o posibilitate de schimbare se anunţă la orizont. Două viziuni se prefigurează treptat: cea încarnată de preşedintele Nicolas Sarkozy, care şi-a pus în ultimii cinci ani, împreună cu Angela Merkel, amprenta asupra Europei şi cea a favoritului la alegerile prezidenţiale, socialistul François Hollande.

Hollande a dat deja de înţeles că actuala arhitectură a Europei, în care Germania rămâne vioara întâi, în timp ce Franţa nu încetează să laude modelul german, nu este şi cea dorită de socialişti.

François Hollande a mai avertizat că va renegocia unele angajamente europene ale Franţei, în cazul în care va deveni preşedinte. Iar pe 17 martie urmează să prezinte electoratului francez un ansamblu de idei mai coerent, anunţat deja ca un "pact european de responsabilitate, creştere economică şi guvernanţă".

În presa franceză, cotidianul comunist L’Humanité este cel mai vehement în denunţarea pactului “Merkel-Sarkozy”, care urmează să fie semnat vineri, 2 martie.

"Consiliul European impune un text care reduce popoarele la tăcere", mai scrie L’Humanité, cerând o altă Europă, având în centrul valorilor ei democraţia, drepturile sociale, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea industrială.

În rândurile socialiştilor, discursul nu este foarte departe de cel comunist. Unul dintre consilierii lui François Hollande arată în cadrul unui interviu că Europa din ultimii cinci ani a devenit una pe care europenii nu o mai preţuiesc, nu o mai iubesc. Europa a devenit un ţap ispăşitor pentru descurajarea europenilor, este percepută ca sursă de probleme şi nu de soluţii. Or, dacă va fi ales preşedinte, François Hollande va avea legitimitatea de a renegocia faimosul pact de disciplină bugetară despre care se