Planeta Venus, care se învârtea deja destul de încet în jurul propriei axe încă din anii 1990, şi-a încetinit şi mai mult această mişcare de rotaţie, iar ziua venusiană a câştigat astfel şase minute suplimentare, potrivit unui studiu recent, informează AFP.
Diferenţa este totuşi una mică, întrucât durata unei zile pe Venus echivalează cu 243 de zile terestre.
"Acest decalaj este important pe scară astronomică", afirmă Pierre Drossart, directorul Laboratorului de studii spaţiale şi de instrumentare în astrofizică, care a analizat cele mai recente date furnizate de sonda europeană Venus Express.
Spectrometrul VIRTIS de la bordul sondei a cartografiat recent suprafaţa planetei Venus. Oamenii de ştiinţă au descoperit astfel un decalaj între hărţile lor şi cele alcătuite în anii 1990 de satelitul american Magellan, aceste diferenţe putând atinge 20 de kilometri în anumite zone.
Planeta Venus, care se învârtea deja destul de încet în jurul propriei axe încă din anii 1990, şi-a încetinit şi mai mult această mişcare de rotaţie, iar ziua venusiană a câştigat astfel şase minute suplimentare, potrivit unui studiu recent, informează AFP.
Diferenţa este totuşi una mică, întrucât durata unei zile pe Venus echivalează cu 243 de zile terestre.
"Acest decalaj este important pe scară astronomică", afirmă Pierre Drossart, directorul Laboratorului de studii spaţiale şi de instrumentare în astrofizică, care a analizat cele mai recente date furnizate de sonda europeană Venus Express.
Spectrometrul VIRTIS de la bordul sondei a cartografiat recent suprafaţa planetei Venus. Oamenii de ştiinţă au descoperit astfel un decalaj între hărţile lor şi cele alcătuite în anii 1990 de satelitul american Magellan, aceste diferenţe putând atinge 20 de kilometri în anumite zone.
