Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin că au probe clare împotriva reţelei care fabrica acte româneşti pentru cetăţenii din Republica Moldova. Hilar: într-o locuinţă aveau domiciliul 1.000 de basarabeni!

Basarabenii erau motivaţi de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române şi a actelor însoţitoare, se face, conform legii, personal de către persoana interesată. În al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni, plecaţi cu viză din Republica Moldova la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE, deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar şi după expirarea termenului de şedere legal.

Metoda folosită consta în remiterea de către cetăţenii din Republica Moldova interesaţi , a actelor şi sumelor de bani ,,intermediarilor,, (de regulă persoane cu dublă cetăţenie - română şi moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuşi (şoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chişinău şi municipiul Bucureşti), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.

Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 euro/dosar introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit şi depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor.

5 euro ca să grăbească procedurile

Ulterior redobândirii cetăţeniei române, cetăţenii mo