Ce reacţie aţi avea dacă aţi vizita Londra şi aţi primi un ghid de limba engleză care ar descrie cam aşa o zonă rău famată: „Localnicii preferă să-şi plimbe copiii pe aceste străzi liniştite, unde se simt în deplină siguranţă”?

Acum, puneţi-vă în locul unui student britanic aflat în vizită prin România, la patru ani de la Revoluţie, când, teoretic, glorificarea realizărilor urbanistico-arhitecturale comuniste era dezavuată.

Şi imaginaţi-vă că găsiţi la standurile de carte un manual de limba română pentru studenţi, publicat de Editura Universităţii Bucureşti. Ajungeţi la lecţia 16 şi iată ce citiţi aici:

„Petre şi Radu se plimbă deseori prin parcurile şi pe bulevardele Bucureştiului. Petre cunoaşte bine Bucureştiul şi-l conduce pe Radu prin cartierele oraşului. Astăzi ei merg în Balta Albă, un cartier nou, cu sute de blocuri înalte, frumoase şi confortabile. Sunt şi magazine, şcoli, cinematografe, policlinici etc. Cartierul acesta are o arhitectură modernă şi elegantă. De pe terasa unui bloc-turn ei admiră panorama oraşului. În centrul ansamblului de blocuri se află un parc cu un lac minunat, cu alei curate şi multe bănci. Pe marginea bulevardelor sunt copaci şi multe flori. Departe, spre dreapta, ei văd clădirile unor uzine unde lucrează zeci de mii de muncitori. La marginea cartierului este o fermă cu sere moderne de legume pentru populaţia capitalei. Spre răsărit, dincolo de lacul „Pantelimon”, se află o pădure. De pe terasă prietenii văd şi stadionul unde au loc întâlnirile internaţionale de fotbal”.

După ce ai citit acest text însufleţitor, e greu să te stăpâneşti să nu vezi minunăţia cu ochii tăi. Şi o vezi...

E adevărat, informaţia vine la 18 ani de la publicarea cărţii. Dar anacronismul şi irealismul acestui paragraf nu sunt doar de legendă, ci, din păcate, au ancore în actualitate.

N.r.: Documentul ataşat l-am primit