În Iran au loc vineri alegeri legislative, dar principalele două formaţiuni reformatoare au decis boicotarea lor, în semn de protest faţă de persecuţiile la care au fost supuse. Puterea încearcă să transforme însă scrutinul într-un referendum antioccidental.
Circa 48 de milioane de iranieni sunt chemaţi la urne, pentru a alege 290 de deputaţi. Aproximativ 3.500 de candidaţi sunt înscrişi, printre care, totuşi, câţiva reformatori. Actualul Parlament numără în jur de 60 aşa-zişi reformatori, care speră să se menţină.
Din anul 2009, Puterea şi-a amplificat controlul şi şi-a mărit efectivele, pentru a împiedica orice manifestaţii. Teheranul a declarat de altfel că securitatea va fi totală în contextul acestor alegeri.
Mai rămâne de văzut dacă iranienii vor fi destul de motivaţi pentru a merge la vot. Absenteismul este acum singurul coşmar al puterii ultra-conservatoare, care se teme că în felul acesta va fi dezavuată. Motiv pentru care populaţia a fost incitată să participe la vot, pentru a-şi manifesta patriotismul şi "hotărârea de a rezista împotriva inamicului". Iranienilor li s-a sugerat chiar că Statele Unite ar putea ataca Iranul, dacă participarea la scrutin va fi de sub 50%.
Aceste alegeri au loc în condiţii de tensiune, întrucât Iranul este supus unor noi presiuni internazionale, pentru a-şi suspenda programul nuclear. Campania electorală a evitat însă toate chestiunile sociale şi economice, precum şi cele legate de acest controversat program nuclear.
Practic, Opoziţia sau curentele care mai aveau o mică marjă de manevră au fost izolate şi reduse la tăcere în ultimii doi ani, numeroşi opozanţi se află în închisori, iar Internetul este supus multor restricţii. Mai rămân, ca formă de dezbatere, tensiunile din interiorul nebuloasei ultra-conservatoare, altfel spus dintre preşedintele Ahmadinejad, susţinut de două formaţiuni şi gh
