Altădată, ziua sa de naştere era prilejul unor manifestări grandioase. Torturi imense cu figura lui, cadouri dolofane, personalizate, cârduri de VIP-uri. A nu fi invitat la unul dintre cele mai bune restaurante româneşti, a nu fi prezent la acest eveniment, adică la data când a apărut pe lume, reprezenta aproape un afront. Nu erai un “greu al politicii” ori pur şi simplu nu existai. Sau îi erai un adversar, ceea ce, fie vorba între noi, nu era un lucru tocmai confortabil. Anul acesta, într-o deplină clandestinitate, Marian Vanghelie a sărbătorit împlinirea a 44 de ani lângă neamurile prietenei sale. Nimic opulent, strângeri de mâini timide şi schimburi de priviri galeşe sub privirile protector-aprobatoare ale mătuşii şi ale unchiului. Tigrul de altădată pare un pisoi rebegit de ploaie, care şi-a găsit adăpostul în poalele călduroase ale unei iubitoare de animale. Toarce scurt cu gândul la prezent. Nimic altceva nu-l mai interesează! Partid, carieră… Degeaba au îngheţat fotoreporterii în căutarea unor cadre compromiţătoare. Edilul s-a domesticit! Se hârjoneşte casnic!
Disperaţi, duşmanii politici aruncă zvonuri prin fiţuici obscure! Nu le vine să creadă! Da, Marian Vanghelie e îndrăgostit lulea. Cine a spus că dragostea transformă lumea nu a fost deloc un prost!
În loc să fie fericiţi că energia lui Vanghelie, ambiţiile şi visele sale se canalizează nu spre politică, ci către o persoană fizică, inconştienţi, inamicii îl râcâie. În loc să dea acatiste să rămână îndrăgostit, să se roage la Cupidon, îl provoacă.
Le dau un sfat gratuit: rugaţi-vă să ţină! Nu-i mai comod un Vanghelie care serbează 1 Martie la Olteniţa decât unul care se întâlneşte cu Moş Crăciun prin parcuri? Lăsaţi miştourile deoparte! Creaţi-le un spaţiu intim, ca dragostea lor să se dezvolte! Altfel, daţi din nou de dracu’!
