"A venit primăvara, se topesc zăpezile, băncile vor avea mai multe lichidităţi şi chiar şi cele mai încăpăţânate va trebui să reducă dobânzile, că n-au încotro", a spus guvernatorul Băncii Naţionale.
"A venit primăvara, se topesc zăpezile, băncile vor avea mai multe lichidităţi şi chiar şi cele mai încăpăţânate va trebui să reducă dobânzile, că n-au încotro", a spus Isărescu la un seminar cu tema "Clusterele economice generatoare de locuri de muncă".
În ciuda politicii mai agresive a BNR, începută din luna noiembrie, de a reduce dobânda-cheie de la 6,25% la 5,5% şi de a injecta săptămânal bani în sistem prin operaţiuni repo, băncile sunt destul de "rezistente" preferând să ţină dobânzile sus la depozite pentru a nu se confrunta cu plecări de bani din partea deponenţilor şi, implicit, menţin şi dobânzile la creditele în lei sus.
Există şi bănci care au făcut mişcări în sens invers faţă de semnalele BNR, scumpind creditele în lei pentru a-şi reface marjele.
Dobânzile la lei, în special la creditele cu garanţii, rămân semnificativ mai mari decât la valută, ceea ce a determinat până acum clienţii să ocolească finanţările în moneda naţională. Analiştii consideră că şansele de a vedea o revenire spectaculoasă a creditării în lei sunt reduse din cauza presiunilor de finanţare a băncilor, dar şi diferenţialului semnificativ de dobândă între lei şi valută.
Odată cu tensiunile din Europa din ultimul an, băncile locale au fost lăsate de instituţiile-mamă să se descurce singure cu finanţarea având în vedere că nu le mai pot trimite bani din străinătate şi chiar cer retragerea unor împrumuturi. Atunci singura sursă de finanţare a portofoliului de credite date în anii de boom este piaţa internă. Din acest motiv, dobânzile la lei (7-8%) şi la euro (4-4,5%) oferite la depozite sunt cu mult peste indicatorii de referinţă (5,5% la
