În septembrie 2011, publicam un text în care demonstram faptul că Omul de Cro-Magnon, strămoșul eurasiaticilor de astăzi, nu a fost un Homo Sapiens pur, ci a fost de la început un hibrid Sapiens-Neanderthal. Tot în septembrie 2011, în alt text demonstram faptul că Omul de Cro-Magnon și, implicit, oamenii de azi au moștenit gena majoră a inteligenței de la Neanderthal, nu de la Sapiens.
De altfel, aproape toți savanții recunosc faptul că marea inteligență s-a format în frigul nordului, ca urmare a presiunii de selecție crescute pe care acest climat a exercitat-o asupra omului. Și e mult mai plauzibil ca această mare inteligență să fi apărut la Neanderthal, care a evoluat în climatul nordic sute de mii de ani, decît să fi apărut la Sapiens, după numai cîteva mii de ani petrecuți în nord.
Începutul anului 2012 a adus deja trei descoperiri majore privitoare la inteligența uimitoare a lui Neanderthal. În primul rînd, s-a descoperit (la Maastricht) că Neanderthal deja folosea pigmenți în urmă cu 200.000 – 250.000 de ani, înainte chiar de apariția lui Sapiens. În al doilea rînd, s-a descoperit (la Malaga) o pictură realizată în urmă cu peste 40.000 de ani de Neanderthal într-o peșteră, cu cel puțin 10.000 de ani mai devreme decît cea mai veche pictură rupestră cunoscută a lui Cro-Magnon (cea de la Chauvet). În al treilea rînd, s-a descoperit că Neanderthal naviga pe mare (Mediterana) încă de acum 130.000 de ani, cu cel puțin 50.000 de ani înaintea lui Cro-Magnon. (Dovadă stau uneltele lui Neanderthal găsite în insulele grecești, mai ales cele din Creta, insulă aflată, în acele vremuri, la 40 de kilometri distanță de orice alt uscat.) Toate aceste trei descoperiri vin imediat după cea de la sfîrșitul anului trecut, cînd a fost găsită (în Ucraina) o casă făcută de Neanderthal, acum 44.000 de ani, din oase de mamut.
Chiar dacă nu vor mai urma și alte descop
