Floricele pe câmpii/ Hai să nu ne mai jucăm copii! Nu știu la voi cum a fost, dar eu, ieri, în Cluj-Napoca am simțit că miroase a primăvară. Și asta de la o oră destul de indecentă.

Sezonul mă așteptam să fie prevestit de clasicii ghiocei, dar mărțișoarele, vândute de comercianți la tarabele lor încărcate, le-au luat-o înainte. Anul acesta, din câte am observat eu, pe placul cumpărătorilor au fost clar mărțișoarele lucrate manual. Și apropo de ghiocei, mi-am făcut un cadou de dimineață cu un buchețel (acest diminutiv pare a nu fi îndeajuns pentru a exprima mărimea). Am dat 2 lei. L-am cumpărat de la o doamnă în vârstă, în vârstă… Chiar și așa, un amic nu s-a sfiit să afișeze un zâmbet șugubăț și să se-ntrebe retoric dacă ghioceii bătrânei sunt impozitați.

Vânzările păreau să meargă bine prin piețe și ieri şi în urmă cu o zi pentru mărțișoare, cu precădere pentru cele handmade (am lucrat zilele ăstea la două materiale pentru școală și am cercetat cât de cât ”piața”). Mai apărea şi câte-un domn dezorientat, care-și amintea că, de fapt, trebuie să cumpere mai multe mărțișoare, poate și pentru colegele colegei de la birou. E clar însă că succesul vânzătorilor este condiționat ca în fiecare an de vadul comercial în care erau poziționate tarabele. Mi-a plăcut să aud că oamenii se-ndreaptă spre autenticitate, totuși. Erau mulți cei care au spus că le plac mai mult mărțișoarele creative, confecționate manual.

De departe cel mai haios a fost un tip, pe care l-am văzut că a achiziționat o văcuță mărțișor sau invers, un mărţişor văcuţă. Eu nu mă aşteptasem să fie cumpărat pentru a fi oferit iubitei însă tipul şi-a motivat gestul – prietenei lui îi plac văcuţele. Era deci un gest romantic, nu un apropo.

Și ceva pentru voi doamnelor, mămicilor, domnișoarelor, fetelor de pretudinteni. E un fel de interviu cu un alt fel de client din Cluj- Napoca. @N_