Noul pact fiscal, prin care Germania vrea să întărească disciplina bugetară în zona euro pentru a realiza o uniune monetară mai strânsă şi care va fi semnat astăzi, la Bruxelles, de şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană (UE), nu va fi atât de dur cum prevedea proiectul iniţial, semn că prima economie europeană cedează pas cu pas la presiunile realităţii economice, potrivit unor stiri presa internaţională.
Pe de altă parte, Europa măreşte presiunea pe Grecia, propunând numirea unui comisar al UE care să supravegheze economia elenă, în condiţiile în care statul va primi, probabil, 130 mld. euro de la finanţatorii internaţionali. De asemenea, Banca Centrală Europeană (BCE) a luat decizia fără precedent de a se implica în supravegherea recapitalizării băncilor greceşti.
Noul proiect al acordului, văzut de publicaţia germană Die Welt, menţionează că numai statele, nu şi instituţiile europene independente precum Comisia Europeană au dreptul de a acţiona în justiţie ţările care încalcă regulile bugetare. Un semnatar al tratatului va putea fi chemat în faţa justiţiei de ţara care deţine preşedinţia rotativă a UE şi de statele care au avut anterior sau vor ocupa ulterior această poziţie. Acordul prevede, de asemenea, excepţii sau scutiri de la obligaţia de a acţiona în justiţie un stat care nu se încadrează în normele pactului, notează Bloomberg.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, a cerut înaintea începerii summit-ului UE care a început ieri şi se va încheia astăzi numirea unui comisar responsabil pentru reconstruirea economiei greceşti, propunere pe care premierul grec Lucas Papademos s-a grăbit s-o respingă. Prioritatea este succesul celui de-al doilea program de bailout destinat Greciei, a afirmat Juncker. "Propriile noastre eforturi, cu coordonarea Comisiei, sunt suficiente
