Întâlnirea de la Bruxelles a conducătorilor de stat din Uniunea Europeană promite să fie mai puţin explozivă decât summiturile anterioare; de această dată, criza din Grecia nu se va mai afla pe agendă.
Summitul liderilor Uniunii Europene, care a început ieri la Bruxelles, ar putea fi calificat de majoritatea participanţilor drept unul „uşor", fără discuţii aprinse în privinţa fondurilor de salvare pentru Grecia şi fără certuri între Marea Britanie şi Franţa asupra impozitării sectorului financiar. În vârful agendei - din punct de vedere cronologic - s-a aflat ieri confirmarea fostului premier belgian Herman Van Rompuy pentru încă un mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene.
Focus pe economie
În mod tradiţional, în centrul atenţiei la summitul de la începutul primăverii se află politica economică. În acest an, temele predominante vor fi normalizarea creditelor acordate industriei, luarea de măsuri care să favorizeze creşterea economică, lupta împotriva şomajului şi modernizarea aparatelor birocratice ale statelor membre. De asemenea, va fi discutat un raport al Comisiei Europene asupra mai multor aspecte ale competitivităţii statelor UE, care indică mai multe măsuri prioritare pe care statele membre ar trebui să le ia în anul în curs pentru a contracara efectele recesiunii. Raportul, publicat la începutul acestei săptămâni, arată că Irlanda, Grecia şi Marea Britanie vor avea cele mai mari deficite bugetare (aproximativ 8%), în timp ce Suedia este singurul membru UE care va realiza un surplus bugetar.
O altă concluzie a raportului este că investiţiile în cercetare şi dezvoltare nu ating în multe state nivelul dorit: în fruntea clasamentului se află Suedia şi Marea Britanie, în timp ce Malta şi Bulgaria sunt codaşele Uniunii Europene în acest domeniu.
De asemenea, raportul atrage atenţia asupra faptului că în Span
