Politicile industriale adoptate de Guvern ar trebui să trateze diferit impozitarea aplicată jucătorilor din industrie faţă de cea a furnizorilor de servicii, pentru ca produsele "made in România" să devină branduri cu notorietate şi să aducă un aport semnificativ la creşterea economică, aceasta este una dintre propunerile reprezentanţilor patronatelor din industrie, prezenţi la un workshop pe tema viitorului industriei manufacturiere în România.
"Este adevărat că şi mediul privat ar trebui să promoveze produsele româneşti, însă avem nevoie şi de politici industriale care să ajute industria să se dezvolte în perioada de criză. În această perioadă ar trebui să se aplice tratament fiscal diferenţiat în industrie faţă de servicii, unde costurile sunt mai mici", a spus Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare din România (FEPAIUS).
Totuşi, consultantul fiscal Emilian Duca spune că o astfel de măsură nu ar fi suficientă pentru îmbunătăţirea industriei manufacturiere româneşti, plus că nu s-ar putea aplica pentru că România şi-a asumat nişte angajamente atunci când a intrat în Uniunea Europeană, pe care trebuie să le respecte.
"Există sisteme de impozitare diferite, însă nu în funcţie de tipul sectorului de activitate, ci pentru anumite categorii de afaceri de tip speculativ, care sunt impozitate mai mult. Există tot felul de propuneri care nu sunt realizabile, pentru că România şi-a luat nişte angajamente pe care trebuie să le respecte: impozitul pe profit nu poate fi aplicat diferenţiat în funcţie de sectorul de activitate, ci în funcţie de veniturile companiilor - IMM-uri sau companii mari", a spus Duca.
Profesorul Alexandru Taşnadi de la Facultatea de economie din cadrul ASE a amintit de un program guvernamental lansat în urmă cu 10-12 ani (programul "Fabricat în România", iniţiat în guvernarea Năstase), prin car
