Bucureştiul semnează Tratatul de uniune fiscală, dar pune în lumină şi opoziţia nejustificată a Olandei faţă de aderarea la Schengen.

Unul dintre cele mai liniştite summituri ale liderilor Uniunii Europene de trei ani încoace a avut în meniu şi singurul fel care putea strica buna dispoziţie, dar care, până la urmă, a fost consumat cu moderaţie: condiţionarea de către România a începerii negocierilor de aderare la UE a Serbiei şi continuarea blocării de către Olanda a admiterii în spaţiul Schengen a României şi a Bulgariei.

Liderii UE - cu excepţia Marii Britanii şi Cehiei - vor semna astăzi la ora 10.00 ora României (9.00 ora Bruxellesului) Tratatul de Uniune Fiscală, cel care impune regulile stricte de deficit şi datorie - deficit structural de 0,5% din PIB, deficit bugetar de 3% din PIB, datorie publică 60% din PIB. Preşedintele Traian Băsescu îşi va pune semnătura pe acest tratat care în ţară are, cel puţin formal, susţinerea puterii şi a opoziţiei, dar şi a mediului de business.

În particular, România a obţinut la acest summit semnarea între Bucureşti şi Belgrad a unui protocol privind protecţia minorităţii române din Serbia după ce ameninţase, spre surprinderea unor cancelarii occidentale, că s-ar putea opune deschiderii negocierilor de aderare a Serbiei la UE. În al doilea rând, a reuşit să aducă din nou în discuţia UE problema Schengen şi poziţia abuzivă a Olandei faţă de acest subiect, posibil şi cu o bătaie mai lungă: aşa cum Olanda blochează decizii ale UE şi România ar putea-o face în viitor.

Dar momentul summitului, fără să aibă neapărat ceva festiv, s-a vrut o întâlnire mai calmă având în centru semnarea Tratatului de Uniune Fiscală.

Într-o vreme în care datoriile sufocă zona euro, efortul liderilor europeni este acela să scape de ele. Tratatul a fost convenit cu mult înainte, drept urmare certurile, câte au fost, s-au petre