Un studiu românesc arată care este realitatea din spatele statisticilor: în mediul rural defavorizat, familiile depind direct de indemnizaţia de creştere a copilului, trăiesc în locuinţe aglomerate, fără apă curentă, iar jumătate din mame nu merg la medic în timpul sarcinii.
România se află în continuare pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, cu 9,8 decese survenite în prima lună de viaţă la fiecare 1.000 de nou-născuţi. Comparativ cu anul 1990, când rata mortalităţii se situa la 26,9/mie, trendul este descrescător. Totuşi, vorbim de o cifră dublă faţă de media Uniunii Europene.
În perioada noiembrie 2010 – decembrie 2011, organizaţia Salvaţi Copiii România a desfăşurat un studiu în cadrul programului-pilot „Fiecare copil contează“, pentru a descoperi cauzele acestor statistici şi pentru a propune soluţii viabile privind sănătatea reproducerii şi a nou-născutului. Programul a beneficiat de sprijinul GlaxoSmithKline (GSK) România şi al Direcţiilor de Sănătate Publică şi fost implementat în 16 localităţi defavorizate din mediul rural, acoperind judeţele Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa şi Vrancea.
Cum trăiesc 30% din români
- Aproximativ 60% din mamele din eşantionul analizat au născut primul copil înainte să împlinească vârsta de 18 ani. Vârsta medie a mamei este de 17 ani, cu aproximativ 8 ani mai mică decât media generală din România.
- Principala caracteristică a populaţiei studiate o reprezintă aglomerarea locuinţei (3,4 persoane trăiesc într-o cameră) şi calitatea scăzută a locuirii (doar 19% au apă curentă, 1% au grup sanitar în casă şi nicio familie nu are încălzire centralizată)
- Pentru 57% din populaţie, activităţile ocazionale reprezintă principala sursă de venit, iar 40% depind direct de indemnizaţia de creştere a copilului.
- 67% din femei nu au făcut nicio ecografie în timpul sar
