Însă, ca de obicei, mass-media occidentale nu au făcut o analiză corectă a noii realităţi ruse. Unii analişti, preocupaţi de interesele lor de clan, încearcă să sugereze că Putin va ieşi slăbit din aceste alegeri. Slăbit de o mişcare de opoziţie pe care aceştia caută să o ‘umfle’ şi să o deturneze de la obiectivul său real. Alţii se înşeală pur şi simplu din necunoaşterea ruşilor şi a Rusiei sau sunt orbiţi de reflexele ‘războiului rece’ de care nu au scăpat, scrie AgoraVox într-un material legat de scrutinul de duminică din Rusia, transmite Agerpres

Cauzele schimbării sunt multiple, adaugă sursa citată. Elementul declanşator a fost declaraţia lui Dmitri Medvedev, actualul preşedinte, şi a lui Vladimir Putin, care au convenit să-şi schimbe posturile în 2012, după ce se va încheia mandatul premierului. Ei au precizat totodată că au căzut de acord să nu candideze unul împotriva celuilalt. Acest mod în care au fost anunţate lucrurile a fost elementul declanşator. Mulţi s-au întrebat de ce Medvedev şi Putin au acţionat în acest mod, dar este greu de imaginat că cei doi nu au prevăzut o reacţie la cele anunţate.

Societatea rusă era pregătită pentru această schimbare şi, dacă nu ar fi avut acest eveniment, un altul ar fi servit drept declanşator. Derularea faptelor ce au urmat este cunoscută, chiar dacă nu a fost întotdeauna analizată cum trebuia. După anunţarea rezultatelor alegerilor legislative din decembrie, cetăţenii ruşi au ieşit în stradă, mai întâi la o manifestaţie neautorizată, dar de o amploare limitată, apoi în cadrul altor două manifestaţii autorizate şi care au adunat între 60.000-100.000 persoane într-o piaţă nu departe de Kremlin şi pe bulevardul Saharov.

Cine au fost manifestanţii? Majoritatea a fost reprezentanţi ai clasei de mijloc, ceea ce i-a făcut pe cronicarii ruşi să o numească ‘revolta hainelor de blană’, scrie în conti