La finalul lunii februarie am făcut o mică plimbare la Roma, unul dintre orașele pe care îmi doream să le văd încă din fragedă pruncie, de când citeam istorii cu daci și cu romani. Planul fusese făcut încă de luni bune, așa că aveam deja rezervate biletele de avion de mai bine de jumătate de an, la un preț de aproximatv 80 de euro, dus-întors, pentru două persoane. Era rezervare făcută și la hotel, amplasat destul de bine, adică la cam un kilometru de Vatican. Prețul: 48 de euro pe noapte, trei stele, fără mic dejun sau alte mese. Mai mult decât rezonabil, ținând seama de faptul că, în ajunul sosirii acolo, prețurile camerelor ajunseseră la peste 450 de euro pe noapte!
Plecarea, într-o dimineață de final de februarie, cu Blue Air, că doar beneficiasem de promoția din 2011. Și deja aveam prima problemă, după ce îmi făcusem check-in online, să fiu și eu modern. Locurile în avion erau distribuite total aiurea, astfel că un grup de vreo 4-5 oameni era împrăștiat prin tot spațiul destinat pasagerilor. Noroc că funcționa mica înțelegere și că se puteau face schimb de locuri... Ajunși la Roma, după o călătorie de aproape două ore, apare prima dilemă serioasă: cu ce ajungi de la Fiumicino, cel mai mare aeroport al Italiei, în Roma. Sunt multe autobuze, mai e și tren, plus taxiuri. Aleg, ca majoritatea, Terravision, că sunt cei mai ieftini (16 euro, dus-întors, două persoane). Vestea proastă: autobuzul ne lasă la Gara Termini, de unde avem de umblat o grămadă până la hotel, într-o căldură de vreo 18 grade. Și dacă harta găsită pe internet (Via Michelin adică) era atât de bună pe cât m-aș fi așteptat, aș fi ajuns mai repede. Așa, am ajuns să rătăcesc pe diferite străzi, până când în față mi-a răsărit Columna lui Traian. Ironia sorții: vine românul la Roma și prima chestie cunoscută din poze pe care o vede e columna cuceritorului Daciei...Apoi am mers spre Tibru ( ei îi sp
