Primăria Capitalei a actualizat lista imobilelor cu risc de prăbuşire sau avariere gravă a structurii, în caz de cutremur. În Bucureşti, au fost consolidate doar 26 de astfel de clădiri începând din anii '90, când au fost făcute primele expertize, până în prezent.

În Bucureşti, există 112 imobile, cu aproape 3.200 de apartamente, care reprezintă pericol public, acestea riscând să se prăbuşească chiar şi fără ca pământul să se mişte. Alte 260 de imobile, cu 2.600 de apartamente, sunt încadrate în clasa I de risc seismic, imobile care riscă să cadă la un cutremur de intensitate similară celui din 1977 (7,2 grade pe scara Richter).

VEZI AICI LISTA CLĂDIRILOR CARE PREZINTĂ RISC LA CUTREMUR

Numărul clădirilor considerate riscante la cutremur va spori cât de curând. Bogdan Hreapcă, directorul Direcţiei Generale de Dezvoltare şi Investiţii din Primăria Capitalei, a explicat, pentru gândul, că, în următoarea perioadă, multe clădiri încadrate în clasa II de risc seismic (avarii majore la structura de rezistenţă, în caz de cutremur) vor fi trecute în clasa I de risc. Motivul este că standardele de construcţie s-au modernizat de mai multe ori, faţă de anii '90, când au fost expertizate clădirile respective.

Pe de altă parte, cea mai mare problemă a Primăriei în ce priveşte consolidarea clădirilor cu grad de risc seismic sunt chiar locatarii lor, care se opun lucrărilor, deşi primăria susţine că nu implică costuri pentru ei.

Cifrele celui mai recent studiu realizat în 2011 pentru Planul Primăriei Capitalei de Analiză şi Acoperire a Riscurilor arată că, în cazul unui cutremur de magnitudine similară cu cel din 1977, produs la ora 21, 23.000 de imobile ar fi afectate, 6.500 de bucureşteni ar muri, 16.000 ar fi grav răniţi, 10.500 ar fi spitalizaţi, iar 95.000 de oameni ar rămâne captivi în case, din cauza pagubelor produse asupra imobilelor în c