Despre coniferele din tarile scandinave se credea ca au ajuns in nord dupa ce gheata s-a topit. Insa noile cercetari arata ca unele specii din zona au supravietuit ultimei mari glaciatiuni.
Ipoteza da peste cap teoriile de pana acum, oamenii de stiinta punandu-se anterior de acord ca toti arborii au disparut in aceasta zona in urma cu 9.000 de ani.
"Cercetarea noastra arata ca nu toate coniferele din Scandinavia au aceiasi stramosi recenti, asa cum credeam", a declarat profesorul Eske Willerslev de la Centrul pentru GeoGenetica din cadrul Universitatii Copenhaga.
In urma cercetarilor a reiesit ca palcuri de pin sau de molid au supravietuit chiar zeci de mii de ani, in ciuda climei si conditiilor nemiloase, in zone care au ramas neacoperite de gheata, cum ar fi varfuri de munte, insule sau zone de coasta, inmultindu-se dupa ce gheata s-a topit, informeaza BBC.
Astfel, in tarile scandinave se poate vorbi, pe de o parte, de conifere care au supravietuit glaciatiunii si, pe de alta parte, de conifere care au ajuns ulterior in zona, in mod natural. Oamenii de stiinta au ajuns la aceasta concluzie in urma studiului ADN-ului molidului si pinului modern, observandu-se ca exista clar doua tipuri din fiecare.
Despre coniferele din tarile scandinave se credea ca au ajuns in nord dupa ce gheata s-a topit. Insa noile cercetari arata ca unele specii din zona au supravietuit ultimei mari glaciatiuni.
Ipoteza da peste cap teoriile de pana acum, oamenii de stiinta punandu-se anterior de acord ca toti arborii au disparut in aceasta zona in urma cu 9.000 de ani.
"Cercetarea noastra arata ca nu toate coniferele din Scandinavia au aceiasi stramosi recenti, asa cum credeam", a declarat profesorul Eske Willerslev de la Centrul pentru GeoGenetica din cadrul Universitatii Copenhaga.
In urma
