De la părinţi moştenim un set de gene, însă nu-l păstrăm intact pentru tot restul vieţii. Factorii nocivi, dar şi stilul de viaţă cântăresc mult în păstrarea unui material genetic „sănătos“, spun cercetătorii.
Schimbări în materialul genetic moştenit de la părinţi pot să apară încă din viaţa intrauterină, arată un studiu recent. O echipă internaţională de cercetători din Noua Zeelandă, Marea Britanie şi din Singapore a descoperit că dieta femeilor însărcinate afectează ADN-ul fătului.
Dieta gravidei, cu efecte pe termen lung
Dacă gravidele consumă multe dulciuri concentrate pe tot parcursul sarcinii, materialul genetic al fătului se modifică, astfel încât copilul va prezenta un risc crescut de a deveni obez şi de a suferi de boli cardiovasculare sau de diabet în viaţa adultă.
Procesul prin care dieta mamei influenţează ADN-ul fătului poartă numele de modificare epigenetică. Potrivit profesorului Sir Peter Gluckman, coordonatorul părţii neozeelandeze a studiului, copiii cu un nivel crescut de astfel de modificări epigenetice dezvoltă un metabolism care „stochează" mai multă grăsime decât în cazul celorlalţi şi, de aceea, devin obezi.
Cercetarea a constat în analiza cordoanelor ombilicale provenite de la 300 de bebeluşi pentru a observa eventualele modificări epigenetice. Apoi, oamenii de ştiinţă le-au monitorizat greutatea şi starea de sănătate până când au împlinit 9 ani.
Astfel, ei au observat că micuţii cu cele mai multe modificări cauzate de dieta mamei în timpul sarcinii cântăreau cu trei kilograme mai mult decât ceilalţi după vârsta de 6 ani.
Specialiştii spun că dieta bogată în carbohidraţi simpli nu este singura care influenţează materialul genetic al fătului, crescând riscul unor boli.
Şi expunerea la substanţe toxice, cum sunt cele dintr-un mediu poluat ori cele din fumul de ţigară, pot modifica modul de exprim
