Pentru partidele de la Putere, corectitudinea alegerilor si democratizarea institutiilor statului de drept nu constituie o prioritate. Cam asta rezulta din analiza discursului lor politic recent. Or fara o reforma electorala clara, Romania va organiza niste alegeri absolut inutile. De demonstrat.
Asocierea intre politicieni si afaceristi, veche de cand lumea, nu e brand romanesc. Accesul celor bogati la putere s-a facut pretutindeni prin mijlocirea alesilor si a functionarilor de stat corupti. Aceleasi lucruri se petrec si in democratiile consacrate, evident, intr-o masura mult mai mica decat in tarile unde Justitia nu-si (poate) face datoria. Singurele diferente constau probabil in dimensiunile business-ului si tragismul consecintelor.
Votul nostru si averile lor
Afirmatiile de mai sus pleaca de la o observatie verificata: in Romania principalele averi provin din afaceri cu statul, din tunuri date bugetelor nationale, locale sau sectoriale, adica ale ordonatorilor secundari si tertiari de credite. Asadar, ale ministerelor si ale multelor agentii guvernamentale, precum si ale deconcentratelor, ale subsidiarelor judetene.
A nu se intelege ca sectorul privat n-a suferit de pe urma actiunilor de prada ale atator haiduci, profitori si inselatori, multe determinate de nevoia acuta de fonduri pentru campanii, dar aici justitia macar opereaza cu celeritate, e drept, invers proportionala cu status quo-ul celui prins asupra faptului: cu cat conturile sunt mai doldora si pozitia sociala mai inalta, cu atat mai mica e sansa de a se agata in ochiurile inegale ale plasei justitiarilor.
Campania electorala are mana sparta
Bazele unui astfel de troc intre viitorii alesi si oamenii cu bani se pun in campaniile electorale. Fara nicio exagerare, in Romania se arunca pentru voturi cei mai multi bani negri din toate t