Scandalul stârnit de apartamentul de lux în care s-a mutat preşedintele PNL, Crin Antonescu, m-a făcut să-mi amintesc de un editorial iscălit de mine în Evenimentul zilei din 24 iulie 1992, sub titlul \"O revoluţie locativă\". Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ

La vremea respectivă, multe dintre textele mele de pagina întâi comentau articole găzduite de ziar în celelalte pagini. Textul din 24 iulie 1992 se voia o sumă de gânduri iscate de un document descoperit de Evenimentul zilei şi care făcuse mare senzaţie în lumea politico- mediatică a momentului: lista caselor din Primăverii în care se mutaseră, imediat după decembrie 1989, alungându-i pe nomenclaturiştii comunişti, ştabii aşa-zis democraţi. Scriam în finalul textului de la vremea respectivă: "S-a creat astfel impresia că răsturnarea dictatorului, baia de sânge din decembrie 1989, demonstraţiile şi contra demonstraţiile din ianuarie 1990 n-au fost pentru ca democraţia să se instaleze, nici pentru ca poporul român să cunoască libertatea, ci pentru ca în Cartierul Primăverii să aibă loc o rotire de locatari. Se pare că evenimentele din decembrie n-au fost altceva decât o revoluţie locativă.“ O sângeroasă revoluţie locativă.

De la acest comentariu au trecut, iată, 22 de ani. O perioadă tulbure, cum sânt toate perioadele de neaşezare din Istoria ţării, marcată de scandaluri mai mult sau mai puţin răsunătoare. Rememorând această perioadă, pe care am urmărit-o şi comentat-o ani întregi aproape zilnic, descopăr – nu fără surprindere – că printre scandalurile care definesc epoca, la loc de frunte se numără cele provocate de casele politicienilor.

De casele în care s-au grăbit să pună mâna politicienii moldo-valahi de cum au parvenit la o funcţie mai ştăboasă. Gestul lui Crin Antonescu de a-şi cumpăra un apartament de lux după propulsarea de la condiţia de simplu membru la cea de Staroste al PNL nu e singular în ist