Cârnaţi şi pastramă, urdă şi caş, murături şi cozonac, aşa sună meniul pe care câţiva primari din nordul Argeşului îl scot la înaintare ca să-i atragă pe turişti. Şi asta nu numai la zile de sărbătoare, ci permanent. Scopul declarat este acela de a lua caimacul Văii Prahovei. La loc de cinste stă ţuica, ţinută musai la butoi de dud şi servită din ploscă. Aşa o fi, numai că pe burta goală nu merge. Ca s-o umple, au fost pregătite mâncăruri tradiţionale preparate de localnici după reţete păstrate din bătrâni.

Pavel Bârlă, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Molivişu, spune că le dă tuturor să guste, să mânânce pe săturate, le dă şi acasă, dar nu le dă şi reţeta, asta pentru ca să se ducă vestea că numai acolo sunt bucate alese. Ca să ajungă pentru toţi cei care vor cere, locuitorii celor şase comune din nordul Argeşului (Arefu, Cicăneşti, Albeştii de Argeş, Corbeni, Valea Danului şi Valea Iaşului) vor să le spună tuturor de oferta lor, chiar şi celor de dincolo de ocean.

Elena Istrate, managerul de proiect, crede că ideea lor e sarea şi piperul care lipseşte acum din oferta românească.

În nordul Argeşului sunt cel puţin trei puncte de reper foarte cunoscute: Transfăgărăşanul, Barajul Vidraru şi cetatea lui Vlad Ţepeş. Localnicii ştiu că, pentru a ajunge lumea la ele, trebuie să aibă pe unde. Trag speranţe că autostrada Bucureşti – Sibiu, care trece prin Curtea de Argeş, se va construi cândva. Nicolae Barbu, primarul de la Valea Iaşului, spune că satele turistice situate aproape de acea autostradă s-ar dezvolta mai repede cu o astfel de infrastructură.

Însă, chiar şi fără autostradă, localnicii îi aşteaptă pe străini. Să le ia banii, dar şi să le ofere ceea ce nicăieri nu pot avea.