Cateva mii de bucuresteni risca sa moara in cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977. O estimare exacta nu este posibila pentru ca o multime de date importante nu exista.

Prezint mai jos o analiza a acestei stari de fapt. Pentru cine prefera o versiune artistica, recomand cu caldura filmul lui Vlad Ursulean Primiti cu cutremurul? (14 minute, http://www.youtube.com/watch?v=Vp2HrNoC3I0)

1. Informatiile privitoare la riscul seismic al cladirilor existente

Exista trei tipuri de date relevante in protejarea cladirilor la riscul seismic:

a) Harta de hazard seismic. Aceasta trebuie sa contina, pentru fiecare zona a orasului, analiza miscarii seismice a terenului.

b) Vulnerabilitatea seismica a cladirilor. Constituie analiza riscului care tine de structura de rezistenta a cladirii.

c) Harta de risc seismic. Combina informatia din cele doua baze de date precedente. Analizeaza riscul seismic al fiecarei cladiri in parte

Tarile cu risc seismic au realizat baze complete de date cu aceste informatii de cativa zeci de ani. Spre exemplu Istambulul a realizat in 2002, in colaborare cu Japan International Cooperation Agency (JICA), o baza completa de date.

In cazul Bucurestiului:

a) Nu exista o harta de hazard seismic. Este luata in considerare doar o medie a acceleratiei de varf a terenului pentru intreg orasul.

b) Nu exista o analiza completa a cladirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar cateva mii de cladiri, in special cladirile inalte construite inainte de 1945

c) Neexistand harta de hazard seismic, estimarea de risc seismic se face aproiximativ, luand in calcul valoarea medie pentru Bucuresti.

2. Consolidarea cladirilor cu risc seismic

Conform site-ului Primariei Municipiului Bucuresti, dupa 1989 au fost consolidate 26 de cladiri