Vladimir Putin a câștigat detașat alegerile prezidențiale, potrivit exit-poll-urilor. Dacă protestul apolitic se va combina însă cu nemulţumirile economico-sociale, s-ar putea declanşa un tsunami politic, comparabil cu cel din '89. Iar Putin ar putea fi constrâns să reacţioneze ca Mubarak, crede Lilia Şevţova, o analistă rusă cultivată în Occident.
Interviu din dosarul Rusia lui Putin - ediția nr. 27 a FP România, din 19 martie la toate standurile de presă.
FP România: Cine protestează împotriva lui Putin? Şi cine sunt susţinătorii Kremlinului?
L.Ş.: Mişcarea de protest din Rusia este un grup de oameni destul de ambivalent. Jumătate din aceştia fac parte din clasa de mijloc, care include şi membri ai cercurilor intelectuale şi câţiva antreprenori, deşi numărul acestora este destul de redus, apoi membri ai partidelor de opoziţie şi studenţi. Este vorba mai ales de populaţia urbană din marile oraşe, cei mai educaţi, cei mai dinamici, tineri sau de vârsta a doua. Majoritatea au vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Trăsătura lor comună este că sunt independenţi de ajutoarele de stat şi de buget. În schimb, majoritatea celor care au manifestat pro-Kremlin sunt bugetarii, oameni care lucrează în şcoli, în spitale, în aparatul de stat, în băncile controlate de stat, care sunt puternic dependenţi de statul care le dă salariul. Ei au fost organizaţi de instituţiile lor, de şcoli şi de autorităţile locale.
Ce nemulţumiri au declanşat actualele proteste?
Declanşatorul protestelor a fost iniţial de natură morală. Este vorba despre momentul în care Putin a anunţat că va face rocada cu Medvedev. Faptul că s-au afişat împreună spunând că această decizie o luaseră cu ani în urmă a fost o palmă pentru populaţia marilor oraşe, pentru cei mai dinamici, care şi-au simţit încălcată demnitatea. Motto-ul sub care a izbucnit revolta a fost însă „Alegeri
