Presedintele Asociatiei "Salvati Bucurestiul", Nicusor Dan, spune ca dupa 1989 au fost consolidate 26 de cladiri, numarul fiind infim fata de cele aproximativ 2.000 de cladiri incadrate ca avand risc seismic, iar multe din imobilele noi au mai multe etaje fata de cele prevazute de autorizatii. "Cateva mii de bucuresteni risca sa moara in cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977. O estimare exacta nu este posibila pentru ca o multime de date importante nu exista", declara presedintele ONG-ului, intr-un comunicat remis, duminica, 4 martie, la implinirea a 35 de ani de la cutremurul din 1977. In opinia lui Nicusor Dan, exista trei tipuri de date relevante in protejarea cladirilor la riscul seismic. In ce priveste "Harta de hazard seismic", aceasta trebuie sa contina, pentru fiecare zona a orasului, analiza miscarii seismice a terenului. Cu privire la "vulnerabilitatea seismica a cladirilor", in opinia lui Nicusor Dan, constituie analiza riscului care tine de structura de rezistenta a cladirii. Iar "Harta de risc seismic" combina informatia din cele doua baze de date precedente, analizand riscul seismic al fiecarei cladiri in parte. Tarile cu risc seismic au realizat baze complete de date cu aceste informatii de cativa zeci de ani. De exemplu Istambulul a realizat in 2002, in colaborare cu Japan International Cooperation Agency (JICA), o baza completa de date, afirma Nicusor Dan, candidat pentru functia de primar al Capitalei. In cazul Bucurestiului, spune Nicusor Dan, nu exista o harta de hazard seismic, fiind luata in considerare doar o medie a acceleratiei de varf a terenului pentru intreg orasul. Nu exista o analiza completa a cladirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar cateva mii de cladiri, in special cladirile inalte construite inainte de 1945. Neexistand harta de hazard seismic, estimarea de risc seismic se face aproiximativ, luand in c