România a semnat vineri pactul fiscal european "de bunăvoie", deşi nu este stat membru al zonei euro, iar analiştii consideră că decizia este legată atât de implicaţiile politice, cât şi de aspectul financiar şi afirmă că este bine că merge împreună cu "grosul plutonului".

În condiţiile în care România a adoptat deja măsuri drastice de austeritate, tratatul nu va avea consecinţe practice pentru România, pe termen scurt şi mediu, în sensul că nu trebuie aplicate ajustări semnificative ale deficitului bugetar cu implicaţiile de rigoare în privinţa unor tăieri suplimentare de salarii şi pensii, disponibilizări sau majorări de taxe.

Deficitul bugetar a fost redus de la aproape 7% din PIB în 2009 la circa 4,4% din PIB anul trecut, ţinta pentru acest an fiind de 1,9% din PIB.

Adoptarea pactului fiscal înainte de introducerea monedei euro transmite însă şi semnalul că nu suntem capabili de disciplină bugetară fără constrângeri externe.

Din punct de vedere politic, decizia de parafare a pactului aduce un plus în condiţiile în care dă posibilitatea României să participe la şedinţele comune ale celorlalte state semnatare şi să-şi spună punctul de vedere şi astfel să nu fie doar "subiect al deciziilor luate de altcineva".

Pactul fiscal european, care prevede în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european, a fost semnat de 25 de state ale Uniunii Europene (UE), fără Marea Britanie şi Cehia. Până la data aderării la zona euro, estimată acum pentru 2015, România îşi păstrează avantajul politicii monetare independente şi a cursului de shimb flexibil.

"Adoptarea pactului fiscal înainte de introducerea monedei euro ar însemna că suntem atât de incapabili de disciplină bugetară, încât avem nevoie de aceste reguli. Dacă nu avem siguranţă pe noi, pe capacitatea noastră de a ne discip