Mai bine de 300 de paianjeni din specia Nephila maculata au tesut de zor pentru a se obtine materie prima pentru coardele unei viori, realizata in premiera astfel.
Ideea ii apartine unui cercetator nipon, care a declarat ca timbrul obtinut astfel este unul catifelat, insa profund, unic, relateaza BBC.
Scigeyoshi Osaki, din cadrul Universitatii Medicale Nara, este de multa vreme interesat de cum ar putea fi folosite firele tesute de paianjeni, testandu-le rezistenta. A scris si o lucrare pe aceasta tema, in 2007, in Jurnalul Polymer.
Din pacate, nici acest succes nu este privit cum ar trebui, atentia tuturor indreptandu-se catre vioara si nu catre materia prima din care sunt realizate coardele, noteaza BBC.
Pentru fiecare dintre coarde, el rasucit circa 3.000 - 5.000 de fire tesute de cele 300 de femele paianjen pe care le tinea in captivitate. Firul rezultat a fost invartit, alaturi de alte doua, formandu-se o coarda, se mentioneaza in raportul publicat de Physical Review Letters.
O coarda formata astfel s-a dovedit a fi mai putin rezistenta decat una traditionala, insa a suportat mai multa tensiune decat una invelita in aluminiu. Gratie formei lor diferite, observabila la microscop (neexistand doua coarde de acelasi fel), si tonul lor este unic. "Practic, se poate crea o noua musica", a spus acesta.
Mai bine de 300 de paianjeni din specia Nephila maculata au tesut de zor pentru a se obtine materie prima pentru coardele unei viori, realizata in premiera astfel.
Ideea ii apartine unui cercetator nipon, care a declarat ca timbrul obtinut astfel este unul catifelat, insa profund, unic, relateaza BBC.
Scigeyoshi Osaki, din cadrul Universitatii Medicale Nara, este de multa vreme interesat de cum ar putea fi folosite firele tesute de paianjeni, testandu-le rezistenta. A sc
