Este alintat \"Ţeava\" de către cei ce l-au pilotat fiindcă e cam gol pe dinăuntru. I se mai spune \"Kalaşnikovul din cer\". A împlinit 50 de ani de când zboară pe cerul României. În patria mamă, Rusia, e ceva mai bătrân, are 57 de ani.
Cele peste 11.000 de aparate MIG 21 fabricate începând din 1955 au fost cumpărate de peste 60 de ţări din patru continente. Erau excelente pentru operaţiuni de vânătoare-interceptare.
Celor peste 20 de variante de supersonice MIG 21 li s-au adăgat, ulterior, avioane din ce în ce mai performante, tip MIG 23, 25, 27 şi 29.
Ultimul MIG românesc, între timp îmbunătăţit de israelieni pentru a fi compatibil cu sistemele NATO, se va putea ridica de la sol în 2015.
Până atunci, în ciuda crizei economice, aviaţia militară română va trebui să înlocuiască MIG-urile cu avioane multirol, cel mai probabil americane.
Deveselu, între MIG şi Hercules
Tinerii din Deveselu abia aşteaptă ca avioanele Hercules să aterizeze la Deveselu, în locaţia fostului Regiment 91, desfiinţat în 2002.
Ei ştiu de la vârstnicii din Deveselu cum, pe 12 februarie 1962, toată suflarea de atunci a comunei a stat cu ochii pe cer, aşteptând sosirea primului avion MIG 21 din Rusia.
"Kalaşnikovul din cer", cum era supranumit MIG-ul rusesc, a aterizat pe la prânz pe aerodromul Regimentului 91 Aviaţie-Vânătoare (UM 01905). Era pilotat de un rus. Până la sfârşitul lunii februarie a anului 1962, alte 11 avioane MIG-21 F13 au fost aduse de piloţii ruşi la Deveselu.
Primul român care avea să urce în carlinga unui MIG 21 a fost maiorul Alexandru Marcu, pe 9 iunie 1962. Marcu - la fel ca toţi piloţii avioanelor MIG 21, 23, 25 sau 29 cumpărate de România din defuncta URSS - a deprins comenzile în centrele specializate de la Krasnodar şi Kazahstan.
Acolo erau instruiţi şi cei care aveau să asigure mentenanţa avioanelor MIG intrate în dota
