Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, ales în urma unui scrutin deja contestat, ar fi profitat de anii petrecuţi în fruntea ţării, fie la preşedinţie, fie la Guvern, ca să se îmbogăţească. Cel puţin aşa reiese dintr-o vastă anchetă publicată de revista franceză Le Nouvel Observateur, sub titlul "Averea ascunsă a lui Putin".

Ancheta publicată de Nouvel Observateur rezumă parţial informaţii mai vechi, dar se bizuie şi pe mărturiile unor personalităţi, care înainte să aleagă exilul au contribuit la îmbogăţirea lui Vladimir Putin. Serghei Kolesnikov, doctor în biologie, face parte dintre ei. Înainte de a se întâlni cu ziaristul francez, biologul rus s-a destănuit prestigioaselor publicaţii anglo-saxone Washington Post şi Financial Times. Toţi au ajuns la concluzia că spusele lui Kolesnikov sunt credibile, chiar dacă nu există dovada absolută, adică documentul semnat de mâna lui Putin, care să confirme cele spuse.

Biologul, fost şef al unui laborator militar din Sankt-Petersburg, oraş în care l-a cunoscut pe Putin în anii '90, afirmă că după ce acesta a ajuns la Kremlin în 2000, a pus pe picioare cu sprijinul său o serie de afaceri cu contracte suprafacturate. Operaţiuni care i-au permis lui Vladimir Putin să acumuleze pe diverse conturi secrete din Luxemburg de-a lungul celor opt ani de preşedinţie circa jumătate de miliard de dolari! Bani cu care şi-a cumpărat apoi, sub un nume fals, peste 20% din banca Rossia şi şi-a construit un palat de 12 mii de metri pătraţi pe malul Mării Negre. Domeniul de 76 de hectare are un cazinou, un teatru, două piscine şi 20 de anexe destinate în particular celor două sute de oameni care lucrează acolo.

Când scandalul este făcut public de Washington Post în decembrie 2010, Kremlinul neagă vehement. Două luni mai târziu, ziarul rus Novaia Gazeta aduce dovezi suplimentare. Palatul este vândut în cele din urmă la o trei