- Editorial - nr. 966 / 5 Martie, 2012 Mi-am propus sa abordez un subiect prea putin aflat in atentia mass-media in goana dupa stiri de senzatie din lumea politica si din viata particulara a unor pseudo-vedete. M-a provocat sa abordez situatia din Caile Ferate Romane, o vizita in Gara Mare a municipiului Targu-Mures, o poarta de intrare in targul nostru, si starea deplorabila in urma concesionarii transportului de persoane si marfa pe linia ferata Blaj-Praid, unde, in orice moment, se poate intampla o deraiere a trenurilor datorita neintretinerii liniei ferate, ma refer la lucrari de buraj, inlocuit de tranverse, revizii periodice etc. Garile de pe Valea Tarnavei Micii au ramas pustii, neingrijite. Daca pe vremea copilariei mele, in fiecare gara sau halta exista un mic parculet cu arbori ornamentali si flori, astazi, intalnesti o atmosfera dezolanta, cladirile nu sunt reparate de peste doua decenii, nemaivorbind de peroane. La un moment dat, Regionalele CFR aveau in proprietate o anumita suprafata de teren agricol, unde au infiintat livezi sau culturi cu plante furajere. Starea jalnica in care au ajuns garile CFR, inclusiv cea din Targu-Mures, reprezinta o oglinda in care a ajuns tara dupa douazeci de ani de jaf democratic. Se spune ca transportul pe CFR a devenit nerentabil, datorita numarului mare de autocamioane, dar nu se aminteste nimic de faptul ca exista tari in comunitatea europeana, unde transportul cu autocamioane grele pe sosele este interzis, ca aceste mijloace de transport sunt incarcate in trenuri de marfa pentru a tranzita un anumit teritoriu. In plus, sa ne gandim doar la economia de combustibil si la poluarea mediului. Practic, o locomotiva diesel sau electrica poate transporta zeci de camioane, care ar aglomera traficul rutier. Mai economic, mai sigur si poate mai rapid, transportul pe caile ferate trebuie sa revina in atentia vremelnicilor guvern