Premierul Rusiei, Vladimir Putin, redevine preşedintele Federaţiei, în urma alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică. Peste 63% din sufragii ar fi întrunit Putin, dar presa occidentală şi chiar şi cea rusă afirmă că acest al treilea mandat s-ar putea dovedi să fie extrem de complicat.

Oricât de paradoxal ar suna, ziua de duminică poate reprezenta sfârşitul sistemului Putin în Rusia, scrie cotidianul german Die Welt. Pentru că acesta şi-a epuizat utilitatea şi sensul existenţial. Până astăzi, contractul social rusesc se baza pe creşterea bunăstării, prin creşterea preţurilor la petrol. În urmă cu 12 ani, ţiţeiul se vindea cu 8 dolari butoiul, astăzi preţul a crescut de zece ori. Astăzi, Rusia are o clasă mijlocie care trebuie luată în serios şi care s-a săturat de corupţia omniprezentă. Federaţia are o generaţie tânără curioasă să descopere lumea şi care se foloseşte de mediile digitale de comunicare, pentru a se eschiva de controlul statal.

Întrebarea pe care şi-o adresează editorialiştii de la Washington Post este cât anume va rezista Putin în funcţie şi dacă va reuşi să ducă la capăt un nou mandat de şase ani. Clasa de mijloc a Rusiei nu va mai tolera excluderea din viaţa politică timp de alţi zece ani, aşa cum s-a întâmplat în deceniul trecut. O demonstrează zecile de mii de oameni care au denunţat fraude la alegerile parlamentare de anul trecut. Cum se va petrece însă această schimbare inevitabilă? Putin ar putea deveni un nou Gorbaciov, dar şi un nou Mubarak. Judecând după tonul din campania electorală, Vladimir Putin nu pare omul schimbării din interior.

Tonuri similare răzbat chiar şi din presa rusă. "Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale cu o diferenţă mare", dar Puterea "nu a reuşit să îşi sporească legitimitatea", afectată de mişcarea de contestare din ultimele luni, scrie cotidianul economic Vedomosti. Pentru cotidi