La 35 de ani de la cutremurul din 77, doar 26 de clădiri din 2.000 cu risc seismic ridicat au fost consolidate în ţară, potrivit Asociaţiei \"Salvaţi Bucureştiul\". Sursa: rezistenta.net

Seismul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21.22. În doar 56 de secunde, 1.570 de oameni au murit, 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit în toată ţara, 33 de clădiri importante numai în Bucureşti.

Dar, la 35 de ani de la dezastru, Capitala pare să nu fi învăţat nimic din cele petrecute atunci.

După ‘89, în România au fost consolidate 26 de clădiri încadrate cu risc seismic ridicat, numărul fiind infim faţă de cele aproximativ 2.000 câte se află pe listă.

Statistica îi aparţine lui Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul" şi candidat la primăria Capitalei.

"Câteva mii de bucureşteni riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 1977. O estimare exactă nu este însă posibilă, pentru că o mulţime de date importante nu există", spune Nicuşor Dan.

Lipsesc date relevante

Ţările cu risc seismic au realizat de mai bine de zece ani baze de date cu informaţii privind riscul la care se expun unele clădiri, adaugă Dan. De exemplu Istanbulul a realizat în 2002, în colaborare cu japonezii, o bază completa de date.

În cazul Bucureştiului, explică Nicuşor Dan, nu există nici măcar o hartă de hazard seismic, fiind luată în considerare doar o medie a acceleraţiei de vârf a terenului pentru întreg oraşul.

"Nu există o analiză completă a clădirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar câteva mii de clădiri, în special clădirile înalte construite înainte de 1945. Neexistând harta de hazard seismic, estimarea de risc seismic se face aproximativ, luând în calcul valoarea medie pentru Bucureşti", atrage atenţia Nicuşor Dan.

Conform OUG 20/1994, există fonduri alocate de la buget pentru consolidarea clădirilor cu risc seismi