Scumpirea ţiţeiului reprezintă cel mai mare risc pentru economia mondială şi are potenţialul de a deveni „noua Grecie“.

În timp ce investitorii stau cu ochii pe criza datoriilor de stat din Europa şi analizează toate scenariile şi impactul acestora asupra economiei, un risc mult mai grav s-a conturat în ultima perioadă, spun economiştii. Scumpirea petrolului s-ar putea dovedi un dezechilibru suficient pentru a deraia revenirea la nivel mondial.

Scumpirea petrolului a înlocuit Grecia ca sursă de anxietate pentru investitori, se arată într-un raport al HSBC, cel mai mare grup bancar din lume, în care acest factor de risc este numit „noua Grecie".Deja, scumpirea ţiţeiului a început să se reflecte în preţurile de la pompă. În mod normal, preţul benzinei creşte la 30-45 de zile în urma scumpirii barilului de ţiţei, adica durata ciclului de rafinare.

Temerile privind scăderea livrărilor, precum şi ameninţările Teheranului de a bloca Strâmtoarea Ormuz (prin care trece anual 20% din totalul de petrol tranzacţionat la nivel mondial) au dus preţul petrolului la peste 124 de dolari pe baril.

Barilul de petrol, de la 120 la 200 de dolari

Dacă statul iranian va duce la capăt ameninţarea de a bloca Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din totalul ţiţeiului transportat anual la nivel mondial, preţul petrolului va creşte cu 50%, spun specialiştii din energie, Ţiţeiul de tip Brent, tranzacţionat pe bursa londoneză (referinţa la nivel mondial), se vinde acum cu aproximativ 120 de dolari pe baril, cu aproximativ 10 dolari mai scump faţă de cotaţiile din aceeaşi perioadă a anului trecut. Însă preţurile vor continua să crească, putând depăşi chiar orice maxim istoric.

„Luaţi în considerare cotaţii de 150 sau chiar 200 de dolari pe baril", se arată în raport. Şi japonezii de la Nomura atrag atenţia că preţul pet