Hotărât să-şi ducă şi ultima barcă la destinaţie, Traian Băsescu - simţind grozăvia eşecului - a pregătit trupei colacul de salvare. A scris pe el "Mişcarea Populară" şi i l-a dăruit din inimă, pe fond verde. "Preventiv", zice. "Trebuie să gândeşti politic. Posibil să se creeze o alianţă", mai zice el, cu lacrima în vânt, ca ţarul Putin la a treia descălecare.

Doar că PDL e în derivă, iar invocarea colacului necesar a împărţit puntea în două. Pe de-o parte, cei care cred, necondiţionat, în soluţiile comandantului - urmaşii lui Traian, cum s-ar spune - având-o în frunte pe nezdruncinata Elena Udrea. De partea cealaltă, careul ofiţerilor, adică nucleul dur al noului PDL, care a înţeles că strada nu strigă neapărat jos PDL, aşa în abstract, ci vrea, în special, câteva ţeste, cum ar fi cele ale trioul-ui Băsescu, Boc, Udrea.

Blaga şi Berceanu şi-au asumat revolta. "Dacă îmi pun perucă blondă, nu ştie lumea că sunt tot eu?! Ce rost ar avea să schimb sigla şi culoarea partidului dacă alegătorul ştie bine că suntem aceiaşi?" a spus Berceanu. "În nici un caz nu e necesar să schimbăm ceva. Trebuie să ne asumăm o guvernare cu bunele şi cu relele ei. Mai ales că am făcut destule lucruri necesare" a întărit Blaga. Sigur că, unde simte puţină vână, se lipeşte ca musca la miere şi Ioan Oltean, pe modelul "ce zgomot facem noi trei", revenind astfel la dreapta vechiului său prieten, Vasile Blaga, pe care, altfel, l-a trădat la alegerile de anul trecut, în favoarea lui Boc. Oricum, secretarul general susţine şi el că Mişcarea nu poate face decât rău democrat-liberalilor. În consecinţă, noul comandament a decis să refuze colacul propus de Băsescu, cerând asumarea "vertebrală" a consecinţelor unei guvernări declarat reformatoare, lansând astfel semnalul unei ruperi de Cotroceni. Dacă Olteanu a făcut, de-a lungul timpului, şpagatul pe două bărci, Blaga şi Berceanu au toat