În timp ce România este printre ţările cele mai vulnerabile la atacuri informative, WikiLeaks şi Anonymous şi-au unit eforturile, pentru „transparenţă şi eliminarea cenzurii“, după cum susţine gruparea hackerilor.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a anunţat că, în colaborare cu gruparea de hackeri activişti Anonymous, a publicat online 5 milioane de e-mail-uri ale Stratfor, think-tank-ul american care furnizează unele dintre cele mai solide analize geopolitice ale prezentului. E-mail-urile datează din iunie 2004 până în decembrie 2011 şi arată că Stratfor furniza informaţii secrete sau greu accesibile pentru mari corporaţii precum Lockheed Martin, Northrop Grumman şi chiar pentru structuri guvernamentale, precum US Department of Homeland Security sau US Defence Intelligence Agency şi că are o reţea internaţională de informatori plătiţi prin conturi elveţiene pentru a obţine date secrete prin orice mijloace („mită, reţele de informatori, tehnici de spălare a banilor şi metode de violenţă psihologică“).

Gruparea de hackeri Anonymous a confirmat colaborarea cu WikiLeaks prin intermediul platformei de socializare Twitter. Se admit, astfel, suspiciunile potrivit cărora cele două organizaţii lucrează împreună de câţiva ani buni. Care ar fi motivul pentru care aceste două „scurgătoare de informaţii“ ar recunoaşte acest parteneriat abia acum?

Cei de la Anonymous blochează site-uri guvernamentale, sparg conturi bancare, împânzesc Internetul cu mesaje instigatoare la revoltă. În România, „scurg“ baze de date ale poliţiei locale, ale primăriilor sau ale Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică. De curând, se pare că „hacktiviştii“ au reuşit să blocheze site-ul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Acţiunea subliniază faptul că sumele importante de bani ale statului dest