Decomunizarea nu a fost un proiect cu acoperire populară. Motiv pentru care a finalizat înhăţat şi mutilat de politicieni.
Obiect de ură colectivă, motiv de insomnie pentru corupţii neamului care ajunseseră să vorbească cifrat la telefon, să-şi consulte avocaţii înainte de a-şi completa declaraţiile de avere şi să se ascundă prin boscheţi când puneau la cale câte o sifonare a banului public, Monica Macovei a fost pedepsită cu lustrarea. Exorcizarea de Macovei a întrunit consensul parlamentar, chiar dacă jihadul a pornit de la neîmpăcatul războinic împotriva DNA şi ANI, Máté András. Acest „bici al lui Attila“ pus pe spinarea a tot ce înseamnă anticorupţie a fost mânuit însă cu voluptate şi de PDL, UDMR şi UNPR. Ca dovadă: doar 4 abţineri de la vot. Că niciun politician n-o iubeşte pe Macovei era clar de mult, dar ca răzbunarea să ajungă până la a lustra prin lege întreaga categorie profesională a procurorilor frizează prostia.
Decizia va avea efecte perverse, pentru că va lovi acolo unde, sunt convinsă, nici actuala putere, nici opoziţia nu s-au gândit. „Procurori comunişti“ sunt pe unde nu te aştepţi. Ca, de exemplu, la Curtea Constituţională, unde Tudorel Toader (propus de PNL) a fost procuror la Panciu între 1986 şi 1990. La CCR lustrabilă este şi Iulia Motoc (propusă de PDL), care a apucat 5 luni ca procuror la Giurgiu, între septembrie 1989 şi ianuarie 1990. De la DIICOT vor fi lustrabili George Muscalu, actualmente procuror şef al Serviciului de Combaterea Infracţiunilor de Terorism, pe vremuri, adică 4 luni înainte de revoluţie, procuror la Parchetul din Câmpina, dar şi Raluca Cristiana Botea, acum procuror şef al Serviciului Combaterea Criminalităţii Organizate, care a fost procuror în 1989 la Făurei. La DNA „lustraţia Macovei“ loveşte direct în adjuncta lui Daniel Morar, procuroarea Carmen Gâlcă, care a fost între 1987 şi 1999 procuror la Pa
