Aceasta este scurta poveste a unui mandat fără regrete la Ministerul Muncii, de-o vară, al fostului consilier prezidenţial. Înainte de a fi numit, Lăzăroiu avusese cea mai frumoasă lună din viaţa sa.

Sebastian Lăzăroiu, sociolog şi politolog, a fost cinci ani consilier prezidenţial, şef al Departamentului de Planificare şi Analiză Politică de la Cotroceni. A plecat de-acolo la 1 mai 2011, după un acord al părţilor, cu cinci saci de lucruri personale. Ştia că, dacă vine la Cotroceni, nu va pleca repede. A plecat totuşi.

E şi un semn aici: de Ziua Muncii, într-o vineri, Sebastian Lăzăroiu devenea liber în relaţia contractuală cu Traian Băsescu, pentru ca în iunie, tot într-o vineri, să accepte portofoliul de la Ministerul Muncii. A fost cea mai frumoasă lună din viaţa sa. Nu a fost chiar şomer în acea perioadă, colabora ca editorialist la „Evenimentul zilei", şi avea, cum şi-a dorit mereu, mai multă libertate de exprimare. Da, a fost cea mai frumoasă lună din viaţa sa.

Propunerea a venit pe autostradă

În după-amiaza zilei de vineri, 3 iunie 2011, Sebastian Lăzăroiu conducea pe Autostrada Bucureşti-Piteşti. Se întorcea de la Târgovişte, unde filmase o emisiune în platoul unui post de televiziune dâmboviţean. Mai avea vreo 50 de kilometri şi ajungea în Capitală. După o lună de la desprindere, nimic nu părea să anunţe o schimbare majoră. În aceeaşi zi, nici presa, presa tulburată de criză, nu găsise piatra filosofală. Agenţiile de ştiri anunţau că localitatea Fundulea devenise capitala agriculturii româneşti, iar tabloidele consemnau descoperirea celui mai mare purice din lume. Era vara lui 2011 când avea să se inaugureze „Arena Naţională" şi când România urma să joace cu Argentina lui Lionel Messi şi n-a mai jucat.

Lui Sebastian Lăzăroiu i-a sunat telefonul. Era însuşi prim-ministrul Emil Boc cel care-l apelase, iar Boc, luându