Scăderea preţurilor prin deflaţie nu este un deziderat al băncilor centrale deoarece, chiar dacă puterea de cumpărare a "omului simplu" ar creşte, populaţia ar avea de suferit de pe urma efectelor adverse pe care deflaţia le-ar avea asupra economiei, a apreciat Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).
"La prima vedere aşa este. Puterea de cumpărare creşte, dar să nu uităm că omul acela simplu ar putea să fie debitor la bancă şi deflaţia îi creează dificultăţi în a restitui creditul", a argumentat economistul BNR.
"Punctul doi, omul simplu s-ar putea să fie angajat la un patron care e afectat de deflaţie, care vinde în pierdere şi care trebuie să-l concedieze. Punctul numărul trei, omul simplu ar putea fi nevoit să accepte o micşorare de salariu. Din toate aceste motive cumulate o bancă centrală nu-şi permite sau nu ţinteşte un indicator negativ al inflaţiei", a punctat Lazea cu privire la comentariile unor analişti financiari care speculau asupra motivelor BNR de a nu încuraja un proces deflaţionist.
Mai mult, economistul BNR a mai arătat că relaţia dintre deflaţie şi puterea de consum nu respectă teoriile economice conform cărora acestea ar trebui să fie invers proporţionale. Astfel, inflaţia şi consumul pot scădea simultan, relevă o analiză a evoluţiei celor doi indicatori în peste 20 de state europene, prezentată de Lazea în cadrul conferinţei "Masa monetară şi inflaţia", organizată marţi de BNR.
"În Marea Britanie, conform datelor Eurostat, în primele trei trimestre ale anului 2011 indicele armonizat al preţurilor de consum a fost de 4,4%, deci de creştere, deşi consumul în această perioadă se diminuase cu 0,9%. În cazul Greciei, deşi consumul a scăzut cu 7% în primele trei trimestre ale anului trecut, indicele preţurilor de consum a crescut cu 3,3%", a subliniat economistul.
Scăderea preţurilor prin deflaţ
