Sloiurile sfârămate seamănă cu o mie de dinţi uriaşi, cu vârfurile spre cer. Oamenilor le frică să nu se-adune într-un cot şi Dunărea să reverse. Bătrânii îşi amintesc cum în 1962 au spart gheaţa cu tunurile şi tot n-au scăpat de inundaţii Sursa: Feri PredescuSursa: Feri Predescu
1 /.
Vremea din ce în ce mai caldă, topirea gheţurilor şi deplasarea sloiurilor pe Dunăre, sunt privite cu îngrijorare de autorităţile constănţene, riverane fluviului. S-au constituit celule de criză, „pentru eliminarea riscurilor de inundaţii”, dar oamenii Dunării stau tot la mila lui Dumnezeu.
Dacă de la Călăraşi spre Cernavodă circulaţia fluvială s-a reluat cât de cât, braţul ocolitor, care trece prin comuna Ostrov, este încă paralizat în gheaţă.
Dezgheţul a umflat Dunărea
De la mânăstirea Dervent din sudul Dobrogei şi până la Cernavodă, Dunărea curge cu viteză antrenând uriaşe sloiuri de gheaţă. Localnicii aşezărilor de malul fluviului se gândesc acum la ce-i mai rău, vin inundaţiile.
De vineri după-amiază, când spărgătoarele de gheaţă au curăţat Dunărea, nivelul apei a crescut rapid, cu aproape doi metri.
Circulaţia convoaielor de barje s-a reluat. Cu grijă însă pentru că se duc la vale însoţite de şiruri groase şi uriaşe de gheaţă, care le pot pune siguranţa în pericol. Spre sud, în amonte, banchizele de gheaţă desprinse de mal au măturat tot ce au întâlnit în cale.
„Au rupt toţi pomii care erau prinşi în gheaţa de pe margine, era o frumuseţe cum erau înşiraţi aşa, pe mjlocul Dunării, parcă erau plantaţi direct pe gheaţă, în picioare, şi curgeau la vale, s-au oprit sub pod la Cernavodă“, spune pescarul Daniel Drincă din Rasova.
Tatăl lui, Nicolae, nu pare însă impresionat, are o mulţime de griji: „N-am mai pescuit din decembrie anul trecut, acum spargem singuri gheaţa ca să ne punem uneltele de pescuit. Şi