45.600.000 de voturi, adică 63,60%, a obţinut Vladimir Putin în primul tur. Nici cele mai optimiste sondaje de opinie nu indicau o victorie atât de categorică a premierului rus.
Pe următoarele locuri s-au clasat: comunistul Ghennadi Ziuganov (17,18%), Mihail Prohorov (7,98), Vladimir Jirinovski (6,22) şi Serghei Mironov (3,86). La Petersburg, Putin a obţinut 58,7%, în vreme ce în capitală, la Moscova, scorul a fost ceva mai modest, de doar 48,2% (miliardarul Prohorov s-a clasat pe locul următor cu 19,3%, iar comunistul Ziuganov a obţinut 18,9%). Recordul de participare s-a înregistrat, ca de fiecare dată, în nordul Caucazului, unde s-a votat masiv pentru Putin: în Daghestan şi Inguşetia peste 92%, iar în Cecenia aproape 100%. Miliardarul Prohorov a câştigat în câteva secţii de votare din afara Rusiei, în Marea Britanie şi la Washington, dar a pierdut categoric în Republica Moldova, unde peste 87% au votat pentru Putin.
Rata ridicată de participare la vot, de peste 62%, şi scorul neaşteptat de bun, 63,75%, ar trebui să-i determine pe contestatarii lui Putin să renunţe la orice manifestaţii. Cu astfel de cifre, legitimitatea lui Vladimir Putin este greu, dacă nu imposibil de contestat, în ciuda neregulilor importante consemnate de OSCE. Şi totuşi, pentru această săptămână, ca şi pentru următoarele, până la 8 mai, când este prevăzută inaugurarea celui de-al treilea mandat prezidenţial al lui Putin, sunt anunţate mitinguri de protest, la care vechea lozincă „pentru alegeri corecte“ a fost înlocuită cu „Rusia fără Putin“, după modelul marilor demonstraţii de la Kiev, ce au urmat asasinării ziaristului Gongadze, critic la adresa preşedintelui Leonid Kucima.
Nu e nicio îndoială că Putin este pregătit şi pentru scenariul violenţelor de stradă. În Moscova şi-au făcut apariţia mii, dacă nu cumva chiar zeci de mii, de tineri susţinători ai lui Putin, adu
