România pierde aproximativ 18,6 miliarde de euro, adică 15% din PIB-ul aferent anului 2010, din cauza condiţiilor precare de sănătate, potrivit studiului ”Industria farmaceutică din România: principalele tendinţe şi impactul asupra societăţii şi economiei”.

Preşedintele Societăţii Române de Farmaeconomie, Sorin Paveliu, consideră că normalizarea sistemului sanitar poate contribui cu 15% la Produsul Intern Brut, în timp ce investiţiile în acest sistem pot duce la bunăstarea României.

Așadar, dacă starea sănătăţii românilor ar ajunge la nivelul mediu al Uniunii Europene, țara noastră ar înregistra un surplus economic de 6,7 miliarde de euro, respectiv 6% din PIB-ul pe 2010.

În acest context, pentru ca starea de sănătate a populaţiei din România să ajungă la media UE, cheltuielile cu sănătatea ar trebui să fie crescute cu 5% din PIB în următorii zece ani, potrivit studiului realizat de Institutul de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, în colaborare cu filiala din România a Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) - Local American Working Group.

Cercetătorul Sorin Ioniţă crede că una dintre problemele majore cu care se confruntă industria farmaceutică din România este creşterea termenelor de plată pentru medicamentele compensate, care a transformat industria respectivă într-unul dintre cei mai mari creditori ai statului român. Cu alte cuvinte, începutul crizei economice la finele lui 2008 a relevat un deficit structural mare în sectorul public de sănătate. De aceea, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a prelungit, începând din octombrie 2009, termenele de plată pentru medicamentele pe bază de prescripţie medicală de la 60 la 210 zile, dar care, cu întârzieri ajung la 300 şi chiar peste 300 de zile, şi pentru medicamentele din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate de la 30 la 120 de zile. Cu peste un mili