Scenariile privind impactul unei crize petroliere nu au întârziat să apară, în contextul în care există ameninţări din partea Iranului privind sistarea vânzărilor de petrol în Europa.

Julius Walker, strateg pe piaţa mărfurilor la UBS, prezintă patru posibile consecinţe asupra preţului ţiţeiului, în cazul în care o astfel de criză chiar va avea loc.

Primul scenariu presupune ca, după intrarea în vigoare a sancţiunilor împotriva Iranului, la 1 iulie, să dispară de pe pieţe 0,6 milioane de barili pe zi. În acest caz, preţul petrolului Brent va creşte la 130 de dolari pe baril sau poate mai puţin, de la 106 dolari cât este în prezent, dacă sancţiunile UE permit anumite excepţii pentru unele ţări cu probleme, cliente ale Iranului, cum ar fi Italia şi Grecia.

Un al doilea scenariu face referire la adăugarea, pe lângă sancţiunile europene, a unei reduceri de 10% din partea altor clienţi. În acest caz, preţul petrolului ar putea ajunge la 138 de dolari pe baril.

Al treilea scenariu implică sistarea completă a exporturilor iraniene de ţiţei, probabil în urma unui atac aerian israelian. În acest caz am vorbi despre o pierdere zilnică de ţiţei de 2,5 milioane de barili pe zi, şi un preţ al petrolului Brent de 205 dolari pe baril.

Cel din urmă scenariu este şi cel mai grav: el ia în cosiderare o întrerupere completă a producţiei iraniene de petrol. Aceasta ar putea surveni în urma unei acţiuni militare şi revolte populare de amploare. În acest caz am vorbi despre pierderi de 4 milioane de barili de ţiţei pe zi la nivel mondial şi un preţ al petrolului de 270 de dolari pe baril.

Însă cel mai sumbru scenariu cu privire la evoluţia preţului petrolului vine de la Bob Bandos, CEO al companiei de logistică maritimă GAC North America, el estimând că preţul barilului de petrol ar putea urca până la 440 de dolari!