- Istoric - nr. 967 / 6 Martie, 2012 "Am fost preot la Aita Medie...” - ...Faza prelungita in toti cei patru ani ai Diktatului de la Viena! - Este a doua mare drama, in care chiar si oamenii care si-au tradat etnia si religia au trait alte patimiri cumplite. A venit apoi acest moment tragic, cand, prin eliberarea teritoriului cotropit temporar, si anularea Diktatului de la Viena, au reizbucnit crimele. A urmat pedepsirea, aparent corecta, dar la fel de nedreapta, in care, fara judecata si hotarari definitive ale justitiei, 11 localnici, care au participat la asasinarea soldatilor romani, au fost adunati in curtea scolii si impuscati. In locul in care au fost executati, exista azi un monument, cu 11 pietre. Tragedii greu de uitat, care au innegurat si mai puternic relatiile dintre localnicii romani si unguri. Eu m-am straduit sa sterg din aceste asperitati, dar nu stiu cat am reusit. - A fost vreun proces? - A-nceput prin 1955, in vremea Regiunii Autonome Maghiare, si se pare ca s-a incheiat discret, dupa 17 ani, in 1972. Dupa ’89, a intrat pe rol UDMR-ul, cu misiunea lui nefasta. Din astfel de trairi mi-am cules sentimente adanci pentru doina, dor, colinda si imn. Prin ele reusesc sa-i strang laolalta, sa-i unesc. De doua ori pe luna, organizez maiale pentru romani, duminica dupa slujba. Cantam, jucam, ne bucuram si ne dorim sa fim sanatosi. Am adus, din Maramuresul meu, "Doina Pribeagului”, "Doina Matragunii”, "Doina lui Pintea”, "Doina lui Vasile Lucaciu de la Sisesti”... Cantece din arealul Maramuresului, de unde vin si eu. Le cant de fiecare data din tot sufletul si sunt fericit ca se ataseaza si ei. Rasuna de fiecare data si romanta "Mi-e dor de Muntii Caraiman”, pe care am invatat-o acolo. O canta ungureste un batran, Nagy Sándor. Mi-a placut si am tradus-o. Cred ca suna mult mai bine romaneste. - Cum va percep oamenii, in postura de "cavaler al canteculu